#Interviu: Discursul regelui
|
|
Mervyn King a fost judecător la Curtea Supremă a Africii de Sud și este profesor la Universitatea din Africa de Sud (predă guvernanță corporativă). Este, de asemenea, președinte al Comitetului King pentru Guvernanță Corporativă din Africa de Sud, președinte onorific al IIRC (International Integrated Reporting Council) și al GRI (Global Reporting Initiative), iar vreme de 15 ani a condus Comitetul Națiunilor Unite pentru Guvernanță și Supraveghere și Autoritatea pentru Standarde în Publicitate. În calitate de președinte sau CEO, a condus o serie de companii listate la bursele din Londra, Luxemburg și Johannesburg.
Aflat în România pentru câteva zile, profesorul King ne-a acordat în exclusivitate interviul de mai jos.
Ați vorbit, în prezentarea dumneavoastră*, despre cele două tipuri de documente pe care companiile sunt de acum obligate să le publice pe website-urile lor: raportul financiar și cel nefinanciar (sau de sustenabilitate). Când credeți că vom putea accesa niște documente unitare, din care să rezulte impactul real, calculat pe baze științifice și care să ne ajute să luăm decizii informate, indiferent dacă suntem investitori, angajați, furnizori sau consumatori?
Deja se întâmplă. Vedem companii care sunt obligate prin lege să-și facă publice impacturile financiare și nefinanciare și care au adoptat metode standardizate: GAAP sau IFRS, respectiv SASB sau GRI. Întrebarea nu este dacă, în baza cerințelor legale, vom avea mai multe informații, ci câte companii vor publica informații de calitate. Ajungem, astfel, la materialitate. Ce este material? Evident, ceea ce este important pentru stakeholderi. Cum aflăm ce este important pentru ei? Întrebându-i sau căutând, pur și simplu, pe internet. Dădeam ca exemplu Coca Cola care, după foarte mulți ani, a înțeles că obezitatea în rândul copiilor are legătură cu produsele lor. După cum a acceptat și că apa este o problemă materială pentru companie.
Accesul la apă este, de altfel, un drept fundamental al omului.
Exact. Dar câți ani au trecut până când compania a acceptat să ia în calcul acest aspect? Nu întâmplător am spus că secolul XX a fost secolul dezvoltării nesustenabile. O abordare strategică presupune crearea de valoare pe termen lung, consolidarea reputației (care reprezintă percepția stakeholderilor despre organizație), colaborarea cu furnizorii (care conferă legitimitate), evaluarea impacturilor pozitive și negative pe toate cele trei paliere: economic, social și mediu. Din toate putem extrage indicatori care să ne arate cât de sănătoasă este compania respectivă. În lipsa oricăruia dintre cei trei P (populație, planetă, prosperitate), nu putem evalua corect întregul impact.
În afară de Coca Cola, ați mai amintit și despre Nike, mai precis despre utilizarea copiilor în producția de echipamente sportive. Sunteți judecător, deci cunoașteți faptul că incidentul respectiv a ajuns în instanță tocmai din cauza includerii unor informații cosmetizate într-unul dintre rapoartele companiei.
Ne întoarcem din nou la materialitate. Ca judecător, aș întreba companiile care publică rapoarte nefinanciare: ce tip de informații mi-ați prezenta într-un proces? Ar fi acestea corecte? Ar fi de interes public? Ar fi materiale, adică susținute cu documente și fapte? Cum ar fi să citim în presă despre o companie care a avut probleme majore, dar să nu regăsim nicio mențiune despre acestea în raportul de sustenabilitate?
De ce credeți că numărul responsabililor cu sustenabilitatea în consiliile de administrație este, în prezent, atât de mic?
Cred că este mai puțin important ca într-un consiliul de administrație să existe o persoană desemnată în acest sens, ci ca toți cei din consiliu să fie pregătiți și să răspundă de aceste aspecte. Sustenabilitatea, cum spuneam, acoperă și aspectele economice, și pe cele sociale, și pe cele de mediu. Întrebările esențiale trebuie adresate în cadrul consiliilor tocmai pentru ca deciziile să fie asumate integral. Nu mai putem opera în condițiile secolului nesustenabil. Presiunea socială este tot mai pregnantă, resursele sunt tot mai puține, așteptările sunt tot mai mari. Schimbarea de mentalitate trebuie să se producă în primul rând la nivelul conducerii companiei.
*) Dl. Mervyn King a susținut o prezentare la București, pe 2 aprilie, în cadrul evenimentului European Corporate Governance Conference organizat de EY.
|
|
Ce-am citit și ne-a plăcut:
|
|
Titlul este mai mult decât sugestiv pentru conținutul cărții. Adam Smith, părintele teoriei pe care se bazează întregul sistem economic mondial, a beneficiat toată viața de grija pe care i-a purtat-o mama lui, cu care a locuit până la moartea acesteia. După pierderea mamei, de Smith s-a ocupat o verișoară și, în cazul în care v-am stârnit curiozitatea, economistul nu și-a pregătit niciodată singur cina. Mai mult, fără grija femeilor din viața lui, nici nu ar fi avut răgazul necesar pentru a gândi și scrie atât de mult.
Marçal nu își propune să explice de ce atunci când Adams Smith a așternut pe hârtie ”The Wealth of Nations” a omis în totalitate contribuția femeilor, dar reușește să documenteze efectele devastatoare ale acestei omisiuni (devenită o eroare fundamentală pe măsură ce teoria economică a câștigat în importanță) pentru realitatea noastră.
Autoarea pornește de la teza că feminismul a fost mereu despre economie și putere financiară și de la faptul că jumătate din populația globului este de sex feminin (populație angajată atât în câmpul muncii, dar și în activități casnice neremunerate). Apoi, pune în antiteză, inspirat și cu umor, evenimente recente (cum ar fi criza economică din 2008, care a început cu falimentul unei bănci, Lehman Brothers), efectele acestora în viața noastră și perspectiva teoriei economice tradiționale: dacă muncim, ne plătim taxele și impozitele integral și la timp, lucrurile se aranjează de la sine.
Cartea reușește să demonstreze că fără o schimbare de paradigmă și o includere a contribuției și rolului pe care femeile l-au avut și îl au în dezvoltarea economică, vom continua să repetăm greșelile trecutului, nu vom putea depăși era inegalităților economice și nu vom cunoaște prosperitatea, ci doar frica și lăcomia.
Katrine Marçal este editorialistă la ziarul suedez Aftonbladet și scrie despre politică, economie și feminism.
|
|
Deschidem calupul știrilor pe scurt cu o veste despre Olimpiada din 2020 care va avea loc la Tokyo. Sub sloganul ”Be together, better”, Comitetul de organizare a Olimpiadei de la Tokyo din 2020 a publicat al doilea raport de sustenabilitate privind progresul înregistrat în 2018 în aplicarea Planului de sustenabilitate pentru Tokyo 2020.
Raportul include date despre modul în care au fost realizate achizițiile, construirea și renovarea infrastructurii, alegerea locurilor de desfășurare a Olimpiadei și a fost realizat în conformitate cu Standardele GRI, opțiunea Core.
Dacă mai aveați nevoie și de alte argumente pentru utilizarea Standardelor GRI în raportarea non-financiară, poate raportul Comitetului de organizare a Olimpiadei de la Tokyo o să vă convingă.
* * *
Materialul jurnaliștilor de la The Economist despre rezultatele programelor de alimentare cu energie electrică a comunităților din diverse țări din Africa indică importanța în teren a unor analize proiective ale impactului preconizat înainte de a demara proiecte costisitoare.
Proiectele evaluate au vizat de la început o scădere a ratei de sărăcie în comunități, prin integrarea lor în rețeaua de energie electrică/ furnizarea de energie solară. Doar că rezultatele măsurate indică o creștere de numai câteva procente.
* * *
Cum se manifestă schimbările climatice pe coasta de sud-est a Statelor Unite ale Americii aflați dintr-un material de anvergură al celor de la The New Yorker.
Elisabeth Colbert, autoarea articolului, descrie pe larg ce efecte au avut asupra mediului soluțiile găsite de om, factor care a încercat să controleze inundațiile și să îmblânzească Amazonul și fluviul Mississippi. Tot omul a încercat să dreseze natura din jurul său. Oare a reușit el, omul, să gestioneze cum se cuvine creșterea nivelului mărilor și oceanelor și efectele asupra populației, a florei și faunei din zonă?
* * *
Olanda, prin Dutch State Treasury Agency, anunță că pe 21 mai 2019 va lansa seria inaugurală de obligațiuni verzi, perioada de maturitate fiind de 20 de ani.
Veniturile provenite din aceste obligațiuni vor fi alocate pentru anumite categorii de cheltuieli și investiții ale guvernului în ecologie și inițiative privind schimbările climatice. Aceste categorii includ: energia regenerabilă, eficiența energetică, transportul „curat” (cheltuieli și investiții în infrastructură feroviară, care utilizează 100% energie regenerabilă) și adaptarea la schimbările climatice.
Prin această acțiune, Olanda urmărește să contribuie la și să sprijine instituirea unei piețe solide de capital verde.
* * *
În Antarctica tocmai s-a descoperit un loc în care stratul de gheață este suficient de adânc încât să permită studierea ultimilor 15 milioane de ani de istorie climatică pe pământ.
Pentru prima dată vom ști, cu precizia instrumentelor de care dispune azi omenirea, care a fost evoluția schimbărilor climatice de-a lungul acestei perioade. Specialiștii vor face măsurători ale nivelurilor de carbon, metan și alte gaze prezente în atmosferă la momentul la care s-a format stratul de gheață respectiv.
Dacă UE va aproba fondurile necesare acestui proiect, vom avea de așteptat încă aproximativ cinci ani până vom afla care au fost valurile de schimbări climatice pe pământ de-a lungul ultimilor 15 milioane de ani.
|
|
Încurajăm cititul și învățatul pentru că sunt esențiale în dezvoltarea oricărui profesionist și o cale sigură spre creșterea încrederii în responsabilitatea corporativă. Din acest motiv, toți abonații DinamIQ vor intra în tragerea la sorți pentru a câștiga una dintre cele trei cărți oferite de partenerii noștri de la Editura Publica.
Titlurile sunt selectate de consultanții noștri împreună cu reprezentanții editurii, iar în această ediție punem la bătaie:
Despre inegalitate de James K Galbraith, în traducerea lui Robert Dobre, ne ajută să înțelegem conceptul de inegalitate economică, modul în care se măsoară aceasta și cum se manifestă în viața noastră.
La pescuit de fraieri, născută din colaborarea între George Akerlof și Robert J Shiller, în traducerea lui Dan Crăciun, ne pune în față o realitate a manipulării și înșelătoriei, în plasa cărora cădem din dorința de a fi validați sau pentru a ne confirma apartenența la un grup sau altul. Autorii ne arată cum multe dintre inovațiile recente nu au făcut decât să înșele așteptările consumatorilor. Implicațiile sunt mai profunde decât ne imaginăm.
Marea divizare, scrisă de Joseph E. Stieglitz și tradusă de Smaranda Nistor, este tot despre inegalitatea economică, despre cauzele care au condus la creșterea discrepanțelor în SUA și la consecințele derivate la nivel mondial. Stieglitz propune o serie de soluții reale în prevenirea și combaterea inegalității economice, soluții adecvate în special pentru cei afectați și mai puțin pentru instituțiile care au condus la starea de fapt.
Ce trebuie să faci? Să fii abonat la DinamIQ. Să distribui DinamIQ 9 pe Facebook sau LinkedIn până pe 15 iunie (inclusiv), folosind hashtag-ul #ConținutDeReținut. La începutul lui iulie îi anunțăm pe câștigători.
 Publica este editura specializată în publicarea de cărți actuale și relevante de non-ficțiune: business, științe sociale, biografii și non-ficțiune creativă.
Pe lângă colecțiile de antreprenoriat, de economie și de știință, Publica deține două imprint-uri: VICTORIA BOOKS – care reunește autobiografii și biografii celebre din sport, muzică, film, politică și lumea culinară, și NARATOR – colecția de non-ficțiune creativă care adună lucrările celor mai talentați scriitori contemporani.
|
|
#ScoalaDeCSR: Calendarul cursurilor
|
|
Școala de CSR anunță calendarul cursurilor din următoarea perioadă:
Cursuri certificate internațional de PECB
Continuăm seria de cursuri certificate internațional de PECB, despre standardul pentru sisteme de management în organizarea de evenimente sustenabile (ISO 20121) și cel pentru responsabilitate socială (ISO 26000).
ISO 20121 este un standard internațional care conține practicile pe baza cărora trebuie să opereze organizațiile din industria de evenimente, astfel încât să își poată spori gradul de sustenabilitate a serviciilor, produselor și/sau activităților în general. Acest standard poate fi utilizat de toate organizațiile, indiferent de mărimea lor, în gestionarea impacturilor sociale, economice și de mediu. Standardul abordează toate aceste aspecte, dar și fiecare element din lanțul de valoare al unui eveniment. Având în vedere că ISO 20121 este un standard flexibil, el poate fi utilizat de o paletă largă de organizații și acoperă o gamă complexă de evenimente.
ISO 26000 este un standard internațional elaborat pentru a oferi îndrumarea necesară organizațiilor care vor să adopte un comportament responsabil din punct de vedere social. Acest standard este utilizabil în orice tip de organizație, indiferent de dimensiune sau industrie, care își dorește să contribuie la sănătatea și bunăstarea societății. ISO 26000 este un standard care ajută organizațiile să-și îmbunătățească procesele și să-și construiască un ecosistem solid.
Mai multe detalii despre cursurile certificate PECB găsiți aici.
Raportare non-financiară – curs certificat GRI
Un curs în care învățați atât din studii de caz de pe piața locală, cât și din discuții bazate pe experiența practică dobândită direct de cei doi traineri în utilizarea cu succes a Standardelor GRI.
Standardele GRI – cele mai utilizate în raportarea nonfinanciară/ de sustenabilitate – pot fi folosite de orice tip de organizație, din orice mediu (public, privat, nonprofit), indiferent de dimensiune, separat sau în combinație cu Obiectivele de Dezvoltare Globală (SDGs) și/ sau cu Directiva europeană nr. 95/ 2014 privind raportarea non-financiară și diversitatea, în funcție de scopul pe care și-l propune și asumă fiecare organizație.
Strategie de CSR
O strategie de CSR construită în mod onest și corect poate ajuta companiile care doresc să aibă un business responsabil să își canalizeze eforturile în direcția maximizării impacturilor pozitive, reducându-le, pe cât posibil, pe cele negative asupra mediului și societății.
De aceea, cursul de Strategie de CSR pune la dispoziția celor interesați un cadru de învățare util în formularea strategiilor de CSR care trec dincolo de acțiuni de sponsorizare și de caritate și care vizează schimbări cu impact pozitiv real, pe termen mediu și lung.
Așteptăm la acest curs manageri și coordonatori de CSR, precum și alți profesioniști interesați să asigure valoarea socială a proiectelor de CSR pe care le finanțează.
DEDIC@ și MENTOR@
Pentru toate entitățile obligate de lege să publice date non-financiare și pentru cele care doresc să facă acest lucru voluntar și vor să se pregătească sau să primească îndrumare pe parcursul acestui proces, CSR BootIQ a dezvoltat două module specializate:
DEDIC@ este un curs de două zile susținut la sediul societăților interesate. Modulul este dedicat echipelor multidisciplinare formate din reprezentanți ai tuturor departamentelor care urmează să furnizeze date și informații pentru declarația sau raportul non-financiar.
MENTOR@ este un serviciu de tip do-it-yourself-with-a-little-help. După o analiză a nevoilor, specialiștii noștri trasează un plan al procesului de raportare non-financiară, după care se întâlnesc periodic, în funcție de cadrul sau standardul de raportare ales dar și de maturitatea în raportare, cu membrii echipei de raportare. Dacă și atunci când este nevoie, consultanții noștri intervin sau fac recomandări astfel încât documentul final, care va fi făcut public, să fie în deplin acord cu legislația în vigoare sau să îndeplinească cerințele standardului de raportare ales.
În plus, Școala de CSR organizează la cerere workshop-uri și cursuri de profil. Pentru informații și programări, vă rugăm să ne scrieți la info@csr-bootiq.com.
|
|
|
|
|
|
|
