Acest newsletter a ajuns la tine pentru că ne-ai rugat să te ținem la curent cu ceea ce facem sau pentru că am colaborat în trecut, ai participat la un curs organizat de noi ori te-ai abonat chiar tu la DinamIQ.
Dacă nu mai vrei să primești buletinul nostru informativ, pe care ți-l trimitem trimestrial, poți folosi link-ul de dezabonare din subsolul acestui mesaj.
Dacă ești de părere că îți livrăm #ConținutDeReținut, atunci ne vom reîntâlni și în septembrie, când vei primi DinamIQ 7 pe aceeași adresă. Dacă o schimbi între timp, nu uita să-ți actualizezi datele. Noi ne angajăm să le păstrăm cu grijă. Vezi mai multe aici.
Mulțumim!
|
|
Despre capitalism, oameni și mediul în care trăim
|
|
Bart Elmore, autorul cărții Citizen Coke, este istoric. Predă la Ohio State University cursuri precum Istoria capitalismului american, Mediul înconjurător în istoria Americii și Istoria unei afaceri americane: capitalismul Coca-Cola. În prezent lucrează la o nouă carte despre Monsanto, în care va descrie evoluția companiei de la fabricarea DDT la manipularea ADN.
După ce am citit Citizen Coke, i-am scris lui Bart și l-am rugat să ne acorde un interviu pentru #DinamIQ. Ne-a răspuns imediat, iar discuția cu el este redată mai jos.
Apa este una dintre resursele care nu mai pot acoperi cererea, motiv pentru care nu ne mai permitem să o risipim. Cât timp va mai dura până când Coca-Cola și alte companii vor trebui să admită efectele negative pe care le au atât asupra comunităților, cât și asupra mediului înconjurător?
În prezent, James Quincey, CEO-ul Coca-Cola, și responsabilii cu sustenabilitatea din companie manifestă un interes sincer față de îmbunătățirea impactului pe care compania îl are asupra mediului. Nu am niciun motiv să pun la îndoială onestitatea lor în a produce o schimbare în bine. Dacă ne uităm la istoricul Coca-Cola, au existat în companie persoane în poziții cheie care au manifestat interes real față de protejarea mediului. Mă gândesc în special la Paul Austin, liderul Coca-Cola în anii ‘60 și ‘70, despre care cred – după mulți ani petrecuți studiind arhivele companiei – că a fost un om căruia i-a păsat cu adevărat de mediul înconjurător. Problema în cazul lui Austin (și cu cei mai mulți dintre liderii Coca-Cola) este că nu a pus niciodată sub semnul întrebării unitatea de măsură fundamentală utilizată de companie pentru a evalua dacă generează valoare. Iar acesta este aspectul cu care executivii companiei nu vor să se confrunte: un model de a face bani care depinde de creșterea continuă a vânzărilor de băuturi răcoritoare. Nu este nimic solid din punct de vedere ecologic la acest model de creștere anuală și până când compania nu va începe să pună la îndoială în mod fundamental acest principiu care stă la baza strategiei sale de vânzări, nu cred că vom vedea schimbări cu adevărat transformaționale în ceea ce privește eficientizarea consumului de apă sau a altor resurse epuizabile.
Există o presiune economică sporită asupra furnizorilor, care va avea în cele din urmă consecințe sociale și pagube ecologice însemnate. Ca istoric de mediu, câte greșeli credeți că va repeta omenirea până când oamenii își vor fi învățat lecția?
Logica prin care așteptăm ca fie Coca-Cola, fie vreun furnizor al unei corporații să ne rezolve problemele ecologice reprezintă o distragere a atenției. Sunt mereu întrebat: ”Ce poate face Coca-Cola pentru a deveni sustenabilă ecologic?" Nu aceasta este problema. Povestea Coca-Cola este o poveste a infrastructurii construite de cetățeni pe care Coca-Cola a folosit-o ca să își consolideze imperiul comercial. Cu alte cuvinte, este o poveste care ar trebui să arate cetățenilor obișnuiți că ei sunt cei care construiesc economia globală. Având această înțelegere a locului în care se află puterea reală, sper că oamenii vor înceta să aștepte ca schimbarea să vină de sus și vor înțelege că noi suntem cei care stabilesc regulile și cei care dețin capitalul natural, social și politic necesare pentru a obține schimbări transformaționale. Nu Coca-Cola va rezolva problema apei; noi vom face asta.
În cartea Citizen Coke este subliniat faptul că textul nu este exclusiv despre Coca-Cola, ci despre un model de afaceri care urmează să devină ”business as usual” (și mai sunt menționate companii precum Microsoft, Apple, McDonald's). În opinia dvs., acest model va continua să fie replicat?
În lume există un curent nou, cunoscut ca CEO-ul activist. Îi acordați vreo șansă?
Istoricii se feresc mereu de prognosticuri, dar ceea ce vedem în secolul XX este un model care s-a perpetuat în secolul XXI, în care intermediarii (cei care fac bani din tranzacții) obțin mai mult profit decât firmele care produc efectiv bunurile pe care le consumăm. Profitul îi plasează pe intermediari pe primele locuri în clasamentul venitului net anual. Confruntați cu această realitate, ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva ne-am dori o economie în care câștigurile de capital sunt altfel distribuite. Luând în considerare toate problemele de mediu cu care ne confruntăm în prezent, precum și toate provocările ecologice reale care pun presiune pe capitalul companiilor, este ciudat că vânzarea de apă brună îndulcită (un produs neesențial, de lux) se situează în topul Fortune 500 care reprezintă, într-un anume fel, lucrurile pe care le apreciem cel mai mult. Ce spune asta despre noi?
În lume există un curent nou, cunoscut ca CEO-ul activist. Îi acordați vreo șansă?
Dacă există vreo lecție din istoria mediului pe care am învățat-o, aceasta este că oamenii într-adevăr contează. O persoană importantă, vizionară, care vrea să gândească în afara zonei de confort ar putea schimba jocul în unele companii. Dar, așa cum am menționat mai sus, un astfel de individ ar trebui să facă mai mult decât să lanseze mesaje care sună bine despre îmbunătățirea eficienței resurselor și reducerea deșeurilor. Eficiența nu te poate duce prea departe, și, de fapt, dacă nu pui la îndoială modelele care depind de creșterea continuă, până la urmă, eficiența va duce probabil la utilizarea a și mai multor resurse decât înainte de a fi obținut primele rezultate pozitive. Pentru a fi cu adevărat revoluționare, firmele trebuie să se angajeze în discuții serioase cu acționarii lor despre generarea de valoare în alte moduri decât prin creșterea vânzărilor de la un an la altul. Mă gândesc la cineva ca Yvon Chouinard de la Patagonia ca la cineva care chiar înțelege cum stau lucrurile. Odată le-a spus clienților săi "nu cumpărați acest sacou", vorbind despre propriul său produs. Acesta este genul de gândire de care avem nevoie în secolul XXI.
Vă încheiați cartea astfel: "Noi ar trebui să fim cei care stabilesc prețul pentru utilizarea resurselor publice și nu cei care acceptă factura pentru deșeurile corporative. Recuperând acea istorie a cetățeniei active, care provoacă în mod just o cultură a dependenței corporative și restabilește încrederea în puterea cetățenilor de a dezvolta sisteme publice pentru a face față problemelor colective, este primul pas spre dezvoltarea durabilă - așa cum trebuie să ajungem să o cunoaștem." Cum putem noi, popoarele (la care se referă Carta ONU), să recâștigăm controlul asupra prețurilor resurselor publice? Cum putem determina corporațiile să plătească pentru deșeurile corporative? Și cum putem restabili credința în puterea cetățeniei active după atâția ani de dominație corporativă?
În Statele Unite, o țară care poate juca un rol considerabil în modelarea schimbărilor transformaționale, având în vedere rolul său istoric în influențarea economiei globale din ultimul secol, schimbarea reală începe cu reforma finanțării campaniilor electorale. Astăzi, guvernul nostru răspunde intereselor speciale și ale marilor finanțatori. Putem aduce modificări substanțiale legilor care guvernează alegerile. Dacă vrem să oferim oamenilor o șansă pentru a trăi pe o planetă care să îi facă fericiți, hidratați și bine hrăniți, de acolo trebuie să începem. Apoi, trebuie să facem legi care să taxeze prohibitiv comportamentul poluator. Ne-am bazat în mare măsură pe un sistem de delict pentru descurajarea comportamentului negativ în rândul companiilor, însă acest sistem s-a dovedit ineficient în reducerea practicilor ecologice nesănătoase. Avem în prezent o EPA (n.r. Agenția Americană pentru Protecția Mediului) somnolentă și care permite companiilor să se autoreglementeze. Este o rețetă pentru dezastru și a fost posibilă, în parte, din cauza corpo-dolarilor (n.r. bani de la corporații) care intră în sistemul nostru politic. De aceea spun că o mișcare revoluționară de mediu trebuie să înceapă cu reforma finanțării campaniilor electorale. Este posibil să nu fie sexy, dar va fi inevitabil punctul de plecare pentru schimbările majore pe care trebuie să le vedem la noi în țară și dincolo de granițele noastre.
|
|
Încurajăm cititul și învățatul pentru că sunt esențiale în dezvoltarea oricărui profesionist și o cale sigură spre creșterea încrederii în responsabilitatea corporativă. Din acest motiv, toți abonații DinamIQ vor intra în tragerea la sorți pentru a câștiga una dintre cele trei cărți oferite de partenerii noștri de la Editura Publica.
Titlurile sunt selectate de consultanții noștri împreună cu reprezentanții editurii, iar în această ediție punem la bătaie:
De data asta e altfel. Opt secole de sminteală financiară
Carmen Reinhart și Kenneth Rogoff, doi economiști reputați ale căror studii au influențat dezbaterile despre politicile de acțiune care să răspundă crizei financiare, vă provoacă intelectual, susținând că aceste crize sunt un ritual universal prin care trec toate națiunile – fie ele economii de piață avansate, fie încă emergente.
Camera de povestit
În satul pitoresc Guzmán din Spania, într-o peșteră săpată în coasta unui deal vecin cu casele, o ușă străveche duce la o încăpere înghesuită, de calcar, numită „camera de povestit”. Aici a ajuns Michael Paterniti să-l asculte pe Ambrosio Molinos de las Heras, producător spaniol de brânză, cum depăna o poveste ciudată și fascinantă despre o bucată de brânză.
Pădurea. Instrucțiuni de folosire
Peter Wohlleben, pădurar pasionat și scriitor, își transmite cunoștințele vaste despre arbori, în timpul tururilor ghidate. Instrucțiunile lui de folosire sunt o descoperire concretă și plină de viață. Ne descrie, în mod fundamentat și plăcut, cele mai importante specii de foioase și conifere: ce le definește, cărora dintre ele le aparține viitorul, care ne protejează cu adevărat în caz de furtună. Cum putem să ne orientăm în pădure, chiar și fără busolă sau GPS. Care fructe de pădure și ciuperci sunt recomandate. Unde și ce avem voie să strângem, să culegem și să mâncăm. Unde sunt permise camparea, focul și grătarul. Cum să citim corect urmele animalelor – și cele mai bune locuri și momente în care pot fi văzute animalele sălbatice. Cum ne protejăm în modul cel mai natural de țânțari, furnici de pădure și căpușe. Ce se întâmplă când suntem cu copiii sau când petrecem noaptea singuri în pădure. Cum o plimbare prin pădure făcută primăvara, vara, toamna și iarna se transformă într-o experiență deosebită.
Ce trebuie să faci? Să fii abonat la DinamIQ. Să distribui DinamIQ 6 pe Facebook sau LinkedIn până pe 15 iulie (inclusiv), folosind hashtag-ul #ConținutDeReținut. La începutul lui august anunțăm câștigătorii.
 Publica este editura specializată în publicarea de cărți actuale și relevante de non-ficțiune: business, științe sociale, biografii și non-ficțiune creativă.
Pe lângă colecțiile de antreprenoriat, de economie și de știință, Publica deține două imprint-uri: VICTORIA BOOKS – care reunește autobiografii și biografii celebre din sport, muzică, film, politică și lumea culinară, și NARATOR – colecția de non-ficțiune creativă care adună lucrările celor mai talentați scriitori contemporani.
|
|
Sustenabilitate. Pe scurt.
|
|
Piciorul sfânt în pragul poluatorilor
La începutul acestei luni, Papa Francisc i-a invitat la Vatican pe liderii companiilor din industria de petrol și gaze. Discuțiile s-au purtat în jurul problemelor de mediu și tranziției spre soluții energetice mai puțin poluante.
Cine a participat? Royal Dutch Shell, ExxonMobil, BP, Equinor, Eni, Pemex, Larry Fink (CEO al BlackRock) și Ernest Moniz (fost ministru american al energiei).
Cine nu a participat? Chevron, Total, Sinopec, PetroChina, Gazprom, Rosneft, Reliance Industries, LukOil, Phillips 66, PTT PCL, Saudi Aramco, Petroleos de Venezuela SA, Kuwait Petroleum Corporation, Petronas, Sonatrach, National Iranian Oil Company, Pertamina, Nigerian National Petroleum Corporation, Abu Dhabi National Oil Company, Iraq National Oil Company, Libya National Oil Company, Qatar Petroleum.
În discursul său, Suveranul Pontif a avertizat că problema tranziției spre o energie nepoluantă devine din ce în ce mai presantă. “O civilizație interdependentă ne obligă să formulăm și să punem în practică un proiect comun pe termen lung, să investim astăzi pentru ziua de mâine. Aerul și apa nu se supun unor legi care diferă de la un stat la altul și nu țin cont de perioada pe care o traversează o țară sau alta. Poluanții respectă aceleași reguli naturale, iar efectele lor nu țin cont de poziția geografică.”
Timpul ne va demonstra dacă grădina Domnului va înflori, se va umple de buruieni sau se va usca complet prin grija marilor poluatori.
Era plasticului
Aproape jumătate din cantitatea totală de deșeuri din plastic din 2015 a provenit din ambalaje. În fiecare an se produc pe plan mondial 400 de milioane de tone de plastic. China este în continuare statul care generează cea mai mare cantitate de ambalaje din plastic, în timp ce Statele Unite ale Americii, Japonia și Uniunea Europeană sunt campioane la cantitatea de deșeuri din plastic pe cap de locuitor. Din cauza pungilor de plastic care zboară prin aer, purtate de vânt, sud-africanii au început să spună că cea mai recentă floare națională este… punga de plastic.
Dacă tendințele actuale de consum se vor menține, în 2050 vom avea 12 miliarde de tone de plastic aruncate la groapa de gunoi sau în natură; 99 la sută dintre păsările marine vor fi ingerat plastic, iar 15 la sută dintre speciile marine vor fi afectate din cauza acestor deșeuri.
Soluții există, iar ele sunt prezentate pe larg într-un raport elaborat de UNEP (Programul Națiunilor Unite pentru Mediu).
Statistici urbane
Programul ONU pentru așezări urbane (UN Habitat) pune la dispoziția celor interesați un comparator de date care oferă posibilitatea de a analiza indicatori din domeniile sănătate, prosperitate, transport, criminalitate, educație pentru 741 de orașe din 220 de țări.
Ne-am jucat puțin cu datele și am aflat că la nivel național: rata cazurilor de furt (plângeri depuse oficial) la suta de mii de locuitori este de 326,37; rata plângerilor formulate pentru cazuri de mită este de 49,09; rețeaua de drumuri este de 19 882 000 km.
În ceea ce privește capitala, indicele calității vieții este de 0,77; indicele privind dezvoltarea infrastructurii este 0,97; indicele privind sustenabilitatea este de 0,87; indicele privind prosperitatea este 0,84.
|
|
Raportare non-financiară - Curs combo certificat GRI + CDP
Standardele GRI reprezintă cea mai utilizată metodologie de raportare non-financiară / de sustenabilitate din lume. Organizațiile care le utilizează își pot îmbunătăți procesele de business pe baza bunelor practici de management și a indicatorilor de performanță, își pot transparentiza acțiunile de natură economică, socială și de mediu sau își pot monitoriza performanța de la un an la altul.
CDP, pe de altă parte, este o platformă de raportare a impactului de mediu utilizată de 81 la sută dintre cele mai mari 500 de companii din lume.
Platforma CDP poate fi utilizată atât de autoritățile publice, cât și de companii fie ca atare, fie împreună cu Standardele GRI, Obiectivele de Dezvoltare Globală (SDGs) și/sau Directiva europeană nr. 95/2014 privind diversitatea și raportarea non-financiară.
Strategie de CSR
Capacitatea companiilor de a investi în proiecte și programe de CSR care creează valoare pentru proprii angajați, consumatori sau pentru comunitățile în care activează ține de viziunea pe care companiile o au asupra responsabilității sociale corporative și modul strategic în care aleg să o pună în aplicare.
De aceea, în cadrul Școlii de CSR, am dezvoltat un curs de strategie de CSR pentru toți aceea care vor să învețe cum să formuleze o strategie de CSR și cum să transforme donațiile și sponsorizările în investiții sociale cu impact pozitiv.
Cursul se adresează managerilor și coordonatorilor de CSR, dar și celor care doresc să maximizeze valoarea socială a proiectelor de CSR pe care le finanțează sau implementează, utilizând aceleași resurse.
Vezi aici calendarul cursurilor din semestrul II / 2018.
DEDIC@ și MENTOR@
Pentru entitățile de interes public obligate de lege să raporteze non-financiar, dar și pentru cele care decid să facă acest lucru voluntar și care își doresc să se pregătească sau să aibă îndrumare pe parcursul acestui proces, CSR BootIQ a dezvoltat două module specializate:
- DEDIC@ este un curs de două zile susținut la sediul societăților interesate. Modulul este dedicat echipelor multidisciplinare formate din reprezentanți ai tuturor departamentelor care urmează să furnizeze date și informații pentru declarația sau raportul non-financiar.
- MENTOR@ este un serviciu de tip do-it-yourself-with-a-little-help. După o analiză a nevoilor, specialiștii noștri trasează un plan al procesului de raportare non-financiară, după care se întâlnesc periodic, în funcție de cadrul sau standardul de raportare ales dar și de maturitatea în raportare, cu membrii echipei de raportare. Dacă și atunci când este nevoie, consultanții noștri intervin sau fac recomandări astfel încât documentul final, care va fi făcut public, să fie în deplin acord cu legislația în vigoare sau să îndeplinească cerințele standardului de raportare ales.
Pentru alte servicii oferite de consultanții noștri, click aici.
|
|
|
|
|
|
|
