DinamIQ este un produs marca CSR BootIQ. 

Cui i-e frică de măsurarea impactului?

Impactul este un deziderat al tuturor celor care implementează proiecte sociale, investesc în comunitate sau susțin o cauză care să facă lumea mai bună. Directori de ONG-uri și fundații, activiști, manageri de proiect și de CSR, finanțatori, consultanți, toți ne dorim să avem impact.
 
Doar că, de multe ori, impactul acesta trebuie să se întâmple peste noapte, iar efectele sale trebuie să aibă o durată cât mai lungă, cu investiții cât mai mici. Vorba aceea: cu bani poate oricine.
 
Până la urmă, nu e nimic greșit în a ne dori să fim atât de eficienți și eficace în acțiunile noastre, încât să reușim să transformăm societatea rapid, ca să și ajungem să trăim în lumea aceea mai bună pentru care ne străduim atât. Dar câte eforturi și resurse alocăm pentru a afla dacă suntem eficienți și eficace, dacă avem cu adevărat impact? Și ce fel de impact? Pentru că putem genera și impact negativ, nu doar pozitiv.
 
În ultimii doi-trei ani, storytelling-ul a devenit aproape unica metodă prin care majoritatea companiilor și organizațiilor neguvernamentale au ales să își spună povestea (întotdeauna de succes). În afara faptului că puține sunt acelea care chiar cunosc conceptul îndeaproape și lucrează cu profesioniști, de multe ori este uitat unul dintre principiile de bază ale storytelling-ului: esența sa este o disciplină a verificării. Iar verificarea în ceea ce privește proiectele sociale se obține prin tehnici și metode adecvate, specifice cercetării sociologice. Pentru care, de cele mai multe ori, nu sunt bani.
 
Să nu ne amăgim: atâta vreme cât vom continua să ne măsurăm impactul (citiți succesul, subliniem acest aspect) prin numărul de activități și de participanți la activități, prin numărul de like-uri de pe Facebook și prin cel al premiilor obținute în competiții (unele organizate fără o metodologie clară și transparentă), vom continua și să ne mirăm de ce nu se mișcă lucrurile, și de ce suntem exact acolo unde eram acum zece sau douăzeci de ani, și de ce societatea nu se shimbă în felul dorit de noi.
 
Doar prin măsurători specifice putem afla: • ce se va fi schimbat cu adevărat ca urmare a intervenției organizației/ investiției sociale a companiei; • în ce măsură activitățile au determinat schimbările preconizate; • dacă au avut și efecte neașteptate (pozitive și negative); • care sunt cele mai eficiente intervenții în obținerea acestor schimbări; sau • care schimbare este cea mai valorizată de cei vizați de proiect.
 
Odată ce avem răspunsuri la aceste întrebări putem fi mai siguri că facem mai puține greșeli, că eliminăm potențialul impact negativ și că utilizăm resursele într-un mod eficient.
 
Măsurarea impactului ne este de folos și pentru că:
  1. atât organizațiile implementatoare, cât și cele finanțatoare, ar trebui să fie direct interesate să maximizeze valoarea socială creată cu aceleași resurse și să elimine activitățile care au impact negativ sau care nu fac decât să mute problema de pe strada lor, cinci străzi mai încolo;
  2. urmărind existența unei secvențe logice între activități și schimbările dorite (teoria schimbării), organizațiile finanțatoare ar avea un instrument decizional cu privire la ce proiecte finanțează, reducând astfel posibilitatea de a susține proiecte care arată bine pe hârtie, dar nu au impact real;
  3. atunci când știi câtă valoare socială creezi, ai argumente solide atât în poziționarea și diferențierea ta ca organizație, cât și în negocierile legate de alocări bugetare și finanțări.
Dacă pornim din capul locului de la ideea că vrem să vedem în ce măsură am avut succes sau în ce măsură ne-am îndeplinit obiectivele (liga superioară măsurării succesului), deja am influențat rezultatele oricărei măsurători. Perspectiva din care vom privi acest exercițiu va fi una de măsurare a succesului, care elimină din start eșecul (impactul negativ). Iar nouă ne este foarte teamă de eșec.
 
În diferite întâlniri am auzit întrebări precum: și dacă descopăr că am greșit? Și dacă valoarea rezultată este mai mică decât cea investită? Spunem mereu că cel mai bine învățăm din greșeli; atunci de ce nu ne permitem să greșim și să învățăm și din proiectele pe care le finanțăm sau implementăm?
 
Această teamă de eșec ar putea fi și un indicator al faptului că măsurarea impactului este pentru cei curajoși: oameni și organizații. Pentru cei care își doresc cu adevărat să devină mai eficienți și eficace, care își pun întrebări despre ei și despre munca lor, pentru cei care vor într-adevăr să afle în ce măsură construiesc sau dacă nu cumva dărâmă, pentru cei cărora nu le este frică să admită că au greșit și să mai încerce o dată, pentru cei care negociază cu șefii sau finanțatorii lor atât `bani`, dar mai ales `timp` pentru impact.

Ce-am citit și ne-a plăcut

Elizabeth Kolbert: A șasea extincție: O istorie nenaturală a Pământului 

Pentru această carte, Elizabeth Kolbert a câștigat în 2015 Premiul Pulitzer la categoria non-ficțiune. Autoarea scrie pentru The New Yorker și a mai publicat Field Notes from a Catastrophe: Man, Nature, and Climate Change. Este laureată a două Premii National Magazine, a unui Premiu Heinz și a unei Burse Guggenheim.
 
Sunteți de părere că încălzirea globală este o gogoriță ori că altceva sau altcineva în afară de noi, oamenii, este arhitectul său? Atunci cartea asta nu e pentru voi*. Ceilalți, care s-au convins că omul este o specie invazivă, vor găsi în paginile cărții o demonstrație, pas cu pas, a efectelor pe care le are omenirea asupra biosferei. Flora și fauna au conviețuit într-o simbioză perfectă milenii la rând, potențându-se reciproc, până a apărut omul modern care și-a pus amprenta în mod decisiv și devastator asupra a tot ce îl înconjoară.
 
Elizabeth Kolbert îmbină informații științifice despre cele cinci extincții în masă pe care le-a traversat pământul de-a lungul existenței sale cu date culese de la oameni de știință din diferite domenii. Textul arată care este impactul acțiunilor noastre, ca specie, asupra habitatului în care trăim.
 
Cartea este foarte bine documentată și abundă în informații despre speciile care au dispărut, explicând conceptul de extincție și efectele sale asupra diferitelor forme de viață. În aceeași măsură, aduce argumente despre cum pier specii chiar sub ochii noștri. Kolbert subliniază că a șasea extincție va fi probabil cea mai grea și mai lungă moștenire pe care omenirea o va lăsa în urmă. Luați-o ca pe o invitație la introspecție și reflecție asupra a ce înseamnă să fii om și în ce măsură putem face din această etapă o nouă oportunitate pentru umanitate.
 
Poate nu apucați să citiți cartea, dar e bine să știți că denumirea dată acestei extincții este Antropocen. Adică noi, oamenii, ne-o facem cu mâna noastră. Cuvântul și conceptul aparțin chimistului danez Paul Crutzen, care a câștigat (alături de alți colegi) Premiul Nobel pentru descoperirea efectelor compușilor care distrug stratul de ozon.
 
Am reținut un citat din penultimul capitol (The Madness Gene) care rămâne cu noi, cititori și locuitori-exploratori ai acestei planete:
 
Homo erectus "nu au ajuns niciodată în Madagascar ori în Australia. Nici neanderthalienii. Doar oamenii moderni s-au aventurat pe oceane, unde se vede uscatul. Sigur, asta necesită tehnologie; trebuie să ai bărci ca să pleci pe mare. Dar implică, îmi place să gândesc sau să spun, și ceva nebunie, îți dai seama. Câți oameni or fi plecat vâslind și au dispărut în Pacific, înainte să găsească Insula Paștelui? Adică, este ridicol. De ce ai face așa ceva? Pentru glorie? Pentru nemurire? Din curiozitate? Iar acum mergem pe Marte. Nu ne oprim. Niciodată."

* Odată formate, impresiile și credințele noastre se schimbă greu. Vezi confirmation bias, congruence bias și Why facts don't change our minds, The New Yorker. 

Vital Signs sau importanța datelor în luarea deciziilor de investiție socială

Cine scrie proiecte sociale, vrea să justifice necesitatea intervențiilor ori să explice problema socială și cauzele care au condus la ea știe cât de greu se obțin datele statistice și informațiile necesare și cât de mult trebuie să sapi după ele.
 
Pentru București avem o veste bună: există Vital Signs. Vlad Odobescu, unul dintre membrii echipei Vital Signs București, spune că studiul „este o primă încercare de a reda imaginea de ansamblu asupra Bucureștiului, prin intermediul a 12 mari capitole: populație, mediu, economie locală, muncă, mobilitate, siguranță, decalajul dintre bogați și săraci, locuire, educație, sănătate, artă și cultură, apartenență. E un model folosit de multă vreme de către fundațiile comunitare din Canada, cu rezultate remarcabile.”
 
Datele sunt utile și pentru cei care gestionează bugete de CSR și vor să știe care sunt nevoile și oportunitățile de intervenție, pentru că informațiile colectate „conturează marile probleme ale orașului - între care poluarea, infrastructura rutieră proastă sau insuficiența paturilor disponibile pentru persoanele fără adăpost - și ar putea sta la baza unor strategii care să le rezolve sau măcar să le atenueze.” spune Odobescu.
 
Atenție totuși la câteva aspecte care țin de calitatea, modul de colectare la sursă și prospețimea datelor. ”De exemplu, o parte dintre datele cele mai noi despre calitatea mediului erau din perioada 2007-2010. Alteori, seturile de date furnizate de diferite instituții se contrazic ori sectoare diferite folosesc raportări diferite.” spune Odobescu.
 
Din perspectiva unei companii preocupată de subiectul energiei electrice și al consumatorului vulnerabil, „înțelegerea fenomentului în ansamblul său cu ajutorul unor studii precum cel realizat de Fundația Comunitară București reprezintă primul pas pentru design-ul intervențiilor care își propun să adreseze acest fenomen,” ne-a spus Alina Tudor, Sustainability Projects Manager la Enel, unul dintre susținătorii proiectului.
 
”Avem o constantă preocupare de a acorda aceeași atenție și interes atunci când evaluăm impactul inițiativelor noastre. Și încercăm să ne uităm și la evaluarea impactului neașteptat, nu doar a celui setat de la începutul proiectului. Suntem conștienți că suntem într-o fază incipientă, mai ales că proiectele despre care discutăm sunt încă “tinere” (1-2 ani de implementare). De asemenea, același tip de atenție îl acordăm și atunci când formăm parteneriate noi. Încercăm să sprijinim acele tipuri de inițiative și organizații care co-interesează comunitățile, care își propun schimbarea sistemică și care au o abordare sustenabilă,” ne-a mai spus Alina.
 
Dacă autoritățile, cei care implementează proiecte sociale ori care gestionează bugete de CSR ar privi aceste fonduri ca pe investiții sociale și nu ca pe donații, atunci probabilitatea ca deciziile de finanțare a unui proiect în defavoarea altuia s-ar baza mai mult pe statistici și pe date culese din evaluări și analize de impact și mai puțin pe votul publicului sau pe atașamentul emoțional față de o cauză anume. Doar atunci studii precum Vital Signs ar deveni instrumente reale în mâinile celor care iau astfel de decizii.
 
Și încă o veste bună: avem și Vital Signs Iași. Informații pe larg găsiți la http://vitalsigns.ro

Vine toamna, bine-mi pare:
Școala de CSR

Începe toamna, așa că nu uitați de cursurile și workshop-urile propuse în cadrul Școlii de CSR.
 

Vino la cursul certificat GRI. Poți opta pentru sesiunile din 25-26 septembrie, 23-24 octombrie sau 27-28 noiembrie. Vei învăța despre cele mai noi standarde de raportare non-financiară/ de sustenabilitate din studii de caz și exemple locale și internaționale. În plus, îți vom arăta, pas cu pas, cum se elaborează un raport non-financiar și îți vom răspunde la întrebări cu exemple din practica obținută în aplicarea standardelor GRI în procese de raportare derulate de noi alături de companii multinaționale din diferite industrii.
Cursul este util în special celor care vor să se pregătească pentru raportarea non-financiară așa cum este ea prevăzută de Directiva 95/2014, de Ordinul Ministrului Finanțelor Publice 1938/2016 și de legea 111/2016, respectiv de normele BNR și ASF. De asemenea, la curs pot participa toți cei care vor să identifice procesele de business care pot fi îmbunătățite, care vor (dar nu știu cum) să măsoare performanța economică, socială sau de mediu a unui business ori care pur și simplu vor să învețe o meserie nouă.
 

Au mai rămas câteva locuri la cursul susținut de Jeremy Nicholls, CEO al Social Value International și guru în materie de evaluare a impactului.
Cursul SROI (Social Return on Investment) va avea loc pe 9 și 10 octombrie și este conceput pentru manageri de organizații sau de proiect, evaluatori și pentru toți cei care vor să afle valoarea propriilor activități și proiecte sau vor să știe cum pot crea mai multă valoare folosind aceleași resurse. Detalii pe site-ul nostru.
Rentabilitatea socială a investițiilor (SROI) este o abordare recunoscută la nivel internațional în măsurarea impactului social, economic și de mediu. Acest curs de două zile te va ajuta să dobândești abilitățile necesare în utilizarea metodologiei SROI.

DEDIC@
Un nou curs, doar pentru companiile care fac obiectul Directivei UE 95/2014, Ordinului Ministrului Finanțelor Publice 1938/2016, Legii 111/2016, normelor BNR sau ASF și Codului Bursei de Valori București. Cursul va ajuta echipele participante să înțeleagă ce este raportarea non-financiară și care sunt pașii ce trebuie urmați în acest proces.
Cursul urmărește structura explicată în infograficul disponibil aici și este conceput astfel încât să fie susținut la sediul companiilor interesate, pentru echipe multidisciplinare formate din reprezentanți ai tuturor departamentelor ce urmează să furnizeze date și informații pentru declarația sau raportul non-financiar.

Strategie de CSR
Vrei să ai impact cu proiectele CSR? Vrei să vezi cum poți să treci de la sponsorizare la investiție socială? Vrei să înveți cum se formulează o strategie de CSR? Atunci te așteptăm pe 26 și 27 octombrie la un curs construit de noi de la zero, în care te învățăm cum să investești deștept și cu impact.
Vei descoperi cum se formulează o strategie CSR, care sunt procesele și deciziile necesare în elaborarea unei astfel de strategii și ce instrumente ai la îndemână. 
Acesta este primul curs de CSR strategic pe care l-am dezvoltat din dorința de a construi o comunitate solidă de profesioniști într-un domeniu dinamic și tot mai standardizat, specialiști care trebuie să susțină în fața superiorilor că CSRul este valoros, că investiția socială are impact și da, crează valoare.
 
Workshop-uri
GRI: de la G4 la standarde
De anul viitor, cadrul de raportare GRI G4 va deveni istorie, locul lui fiind luat de standardele GRI. Pentru a-i ajuta în procesul de tranziție pe cei care s-au obișnuit cu G4, dar nu vor să renunțe la el până în 2018, avem un workshop de o jumătate de zi în care explicăm care sunt diferențele majore și ce mecanisme trebuie să-și pună la punct o organizație care vrea să adopte noile standarde. Cum orice schimbare trebuie abordată din timp, e bine să te pregătești. Organizăm acest workshop în regim deschis (cu condiția formării unei grupe de 10 persoane) sau în regim închis (pentru angajații acelor companii care vor să treacă de la raportarea conform GRI G4 la utilizarea standardelor GRI).
 
Materialitate
Sau relevanță. Este unul dintre principiile de bază ale raportării non-financiare. La temelia lui stă dialogul cu stakeholderii, adică acele persoane, grupuri sau entități care fie pot influența activitatea unei companii, fie sunt influențate de activitatea acesteia. Pentru o bună înțelegere a modului în care poate fi aplicat acest principiu astfel încât raportul non-financiar să fie la obiect și ușor de înțeles de toți stakeholderii am pus la punct materia pentru un workshop de patru ore. Îl organizăm în regim deschis (cu condiția formării unei grupe de 10 persoane) ori în regim închis (pentru angajații acelor companii care vor să aprofundeze acest subiect).

Pentru detalii și înscrieri, trimite un email la info@csr-bootiq.com.

Pe scurt: 


Sustainability a lansat cel mai recent raport Sustainability Leaders 2017.
Studiul, lansat pentru prima dată în 1997, urmărește opiniile experților din sustenabilitate cu privire la evoluția domeniului și percepțiile lor asupra celor mai avansate organizații din perspectiva responsabilității corporative.
Rezultatele reflectă informațiile obținute de la o mie de experți și practicieni în domeniul sustenabilității din 79 de țări, oameni care provin din mediul de afaceri și cel academic, din instituții guvernamentale și ONG-uri și din rândul furnizorilor de servicii de consultanță și media.
Până răsfoiți raportul, iată câteva rezultate:
  • Unilever s-a clasat și anul acesta în fruntea liderilor mondiali ai sustenabilității, pentru a șaptea oară consecutiv. Aproape jumătate dintre cei intervievați au menționat Unilever pe această poziție.
  • Urmează Patagonia, pe locul doi, și Interface, pe locul trei, apoi IKEA, Natura, M&S, Tesla, Nestlé, Nike, GE și BASF.
  • Distanța dintre cei din top și restul organizațiilor continuă să crească. Asta pentru că sunt câteva companii care au curajul să propună consumatorilor viziuni și valori puternice și care continuă să câștige teren în rândul experților.
Sustainability produce anual două astfel de rapoarte și publică informații la zi despre sustenabilitate.
 
Un nou standard pentru achiziții sustenabile.
ISO 20400:2017 ajută organizațiile, indiferent de mărimea lor sau de domeniul de activitate, să integreze principiile de CSR din ISO 26000 în procesul de achiziții. Standardul este destinat atât celor implicați în deciziile și procesele de achiziție, cât și celor asupra cărora aceste decizii și procese au efect.
Aici găsiți o scurtă prezentare a standardului.

Tot mai multe date care susțin rentabilitatea investițiilor în femei 
Angajate, intra- sau antreprenoare, consumatoare sau partenere, femeile și susținerea lor ajută companiile din mai multe perspective: productivitate crescută, un rezervor mai mare pentru selectarea forței de muncă, identificarea unor noi piețe, oportunități pentru transformarea piețelor locale și globale. 
Intitulat Investing in Women: New Evidence for the Business Case, cel mai recent raport al International Finance Corporation aduce noi dovezi cantitative și exemple de bune practici care susțin beneficiile în termeni de creștere a profitului, dezvoltare a businessului și inovație pentru companiile care reușesc să implice femeile în modul în care fac afaceri.
Share
Share
Tweet
Forward to Friend
Intră pe site.
Copyright ©CSR BootIQ. Conținutul acestui newsletter se supune legislației privind drepturile de autor și poate fi citat numai cu menționarea sursei.

DINAM
IQ este un newsletter despre CSR și sustenabilitate. Are o frecvență trimestrială și este editat de CSR BootIQ, firmă locală de consultanță specializată în raportarea non-financiară / de sustenabilitate, în evaluarea impactului prin metodologia SROI (Social Return on Investment), în dialogul cu părțile interesate și în verificarea raportării non-financiare. 

Contact:
Ne poți scrie la info@csr-bootiq.com sau ne poți vizita pe csr-bootiq.ro

Vrei să-ți actualizezi datele?
O poți face aici sau te poți dezabona.

*|IF:REWARDS|* *|HTML:REWARDS|* *|END:IF|*