În momentul în care este publicat acest articol, în baza de date a organizației Global Reporting Initiative pot fi consultate primele optsprezece rapoarte din lume care au fost elaborate pe baza celor mai noi standarde pentru raportarea non-financiară / de sustenabilitate (GRI Standards).

Dintre acestea, nouă aparțin unor organizații din Europa, patru sunt din Asia, două din America de Nord, două din America Latină, iar unul este din Oceania. Documentele pot fi accesate aici, aplicând ca filtru de căutare Report Type și selectând GRI-Standards.

Adoptate în octombrie 2016, standardele GRI vor înlocui, începând cu 1 iulie 2018, cadrul G4. Indiferent dacă au sau nu experiență în raportarea non-financiară și indiferent de numărul de angajați ori de cifra de afaceri, organizațiile (publice, private sau ONGuri) sunt încurajate să adopte cât mai curând noua metodologie. Acest pas le permite să își identifice din timp punctele slabe și să își îmbunătățească mecanismele de colectare a datelor astfel încât, odată elaborat, raportul să răspundă noilor cerințe.

Companiile care doresc să utilizeze standardele GRI în raportarea non-financiară fie voluntar, fie pentru că așa le cere legislația trebuie să știe că acestea sunt mult mai stricte și mult mai complexe decât normele G4.

Ce este nou?

O primă noutate este că toți utilizatorii standardelor sunt obligați să informeze GRI de fiecare dată când folosesc aceste standarde. O altă noutate este că GRI impune ca raportul să includă o declarație-standard privind nivelul de raportare (core sau comprehensive).

Ce este diferit?

Chiar dacă se pot omite în continuare unele informații, motivele trebuie foarte bine argumentate, riscul fiind acela ca GRI să evalueze în sens contrar declarația-standard privind nivelul de raportare despre care aminteam mai sus. Spațiul de manevră și de creativitate în raportare s-a redus simțitor și se va restrânge în continuare.

Definiția angajatului a fost revizuită astfel încât, pe lângă numărul celor care muncesc cu normă întreagă, trebuie prezentate date și despre angajații part-time, despre ucenici sau interni, despre angajații în sistem leasing de personal și despre orice altă persoană aflată fie într-o relație contractuală, fie în aria de responsabilitate a organizației care raportează.

* * * * *

A fost mai greu sau mai ușor cu standardele decât cu G4?

Swiss Prime Site (Elveția) nu a utilizat, până în 2016, cadrul GRI, așa că a trecut din prima la standarde.

Mladen Tomic, Head Corporate Communications, spune că decizia de a le utiliza a fost luată în octombrie 2016, adică în momentul în care au fost adoptate standardele, iar motivul a fost alinierea celor șase piloni ai strategiei de dezvoltare durabilă ai organizației (Sustainability Compass) la temele din standardele GRI, pentru a da raportului mai multă substanță și concludență.

Cel mai greu a fost să identifice stakeholderii interni, mai precis furnizorii de informații și date, dar și să găsească un furnizor extern de servicii specializat într-un astfel de proces și suficient de curajos încât să utilizeze noile standarde.

Unul dintre beneficiile obținute este că, în momentul de față, organizație știe ce nu a funcționat în procesul de raportare, știe cum să identifice stakeholderii interni și externi și a început să se uite și la alți stakeholderi, respectiv la alte teme de raportare ignorate până în prezent.

* * * * *

FIFCO (Costa Rica) este o companie care caută mereu să se adapteze celor mai noi tendințe în materie de dezvoltare durabilă și să se plaseze în prima linie a domeniului CSR. Sofia Monge Lippa, coordonator comunicare, spune că cei din FIFCO își doresc să fie considerați un punct de referință la nivel regional sau, de ce nu, în lume privind modul în care își urmăresc strategia triple bottom line.

Și-au prezentat rezultatele non-financiare încă din 2010, utilizând mereu cadrul GRI, iar trecerea la noile standarde a fost, din punctul lor de vedere, una naturală. Se poziționează ca very early-adopters: standardele au fost adoptate în octombrie, iar raportul lor a fost publicat în decembrie 2016.

A fost dificil să înțeleagă modul în care au fuzionat unii indicatori și să colecteze date mai specifice pentru alți indicatori.

Cel mai greu a fost să colecteze informații referitoare la angajați (definiți diferit în noile standarde, în sensul de mult mai specific, și adăugării altor categorii de relații de muncă), să utilizeze noul tabel de indicatori și să utilizeze standardele în engleză (organizația este din America Latină, iar limba de lucru este spaniola).

* * * * *

Symrise (Germania) este o companie care consideră că raportarea non-financiară devine din ce în ce mai mult un factor diferențiator în raport cu concurența.

Friedrich-Wilhelm Micus, Senior Manager Sustainability Communications, este de părere că, dacă vrei să te poziționezi ca lider, trebuie să investești mai mult în transparentizare. „Aici avem în continuare de lucru pentru că întotdeauna este loc de mai bine.

Raportul înseamnă colaborare la nivel de companie pentru că acoperă toate aspectele relevante ale activității noastre. Pe de altă parte, este un document din care toți cei interesați de activitatea Symrise pot afla ce facem pentru a ne reduce amprenta de mediu, pentru a crește amprenta socială pozitivă și a o reduce pe cea negativă, dar și pentru a echilibra amprenta economică.”

Ce a fost greu? „Să colectăm toate informațiile pe care să le includem în raport astfel încât acesta să corespundă exigențelor GRI. În momentul de față elaborăm un instrument online pentru a ne ușura acest proces.

Am decis să fim early-adopters pentru că vrem să ne diferențiem de competitori și să ne poziționăm ca lideri ai plutonului. Sustenabilitatea este o temă care crește ca interes în rândul stakeholderilor Symrise. Faptul că suntem campioni în materie de raportare non-financiară, că utilizăm un set nou de standarde internaționale și că avem raportul verificat extern ne ajută în creșterea încrederii stakeholderilor în noi și în consolidarea reputației.”

Care sunt beneficiile? „Lucrăm la un sistem IT pentru colectarea și procesarea datelor. Aici ne-a ajutat foarte mult trecerea de la G4 la noile standarde.”

* * * * *

Ursus Breweries (România) folosește normele GRI din anul 2012. După trei ani în care au utilizat succesiv cadrele GRI3.1 și G4, au decis să adopte pentru cel de-al cincilea raport noile standarde GRI, poziționându-se astfel ca lider și pionier în materie de raportare non-financiară în România.

Ce a fost greu, ce au câștigat din acest demers și care sunt planurile de viitor, vom afla dintr-un material viitor.

Până atunci, vă invităm să parcurgeți raportul, iar dacă vreți să învățați care sunt pașii pe care să îi urmați într-un proces de raportare non-financiară, vă așteptăm la următorul curs GRI Standards.